Adolescența este una dintre perioadele cu cea mai intensă dezvoltare și neuroplasticitate. Felul în care un adolescent își gestionează emoțiile, se raportează la ceilalți sau răspunde la situații dificile este încă în formare — aceste tipare pot fi înțelese, exersate și schimbate. În consiliere, adolescentul învață să recunoască mai bine ce se întâmplă în interiorul lui, să înțeleagă mecanismele care îi mențin dificultățile și să dezvolte strategii mai eficiente de reglare emoțională și de gestionare a reacțiilor care îi afectează relațiile sau starea de bine.
Când poate fi utilă consilierea psihologică
Consilierea poate fi de ajutor atunci când anumite emoții, reacții sau dificultăți în relații încep să afecteze starea de bine a adolescentului și viața de zi cu zi.
Anxietate socială
Teama de a fi judecat, respins sau de a se face de râs poate duce la evitarea situațiilor sociale, dificultăți în inițierea conversațiilor, retragere sau disconfort intens în preajma celorlalți.
Relații și izolare
Unii adolescenți simt că nu își găsesc locul, se retrag din grupuri, sunt afectați puternic de respingere sau intră frecvent în conflicte cu colegii. Consilierea poate ajuta la înțelegerea acestor tipare și la dezvoltarea unor modalități mai sănătoase de relaționare.
Imagine corporală și încredere în sine
Comparația constantă cu ceilalți, nemulțumirea față de propriul corp sau preocupările legate de aspect pot influența încrederea în sine, relațiile și felul în care adolescentul se raportează la propria valoare.
Furie și reglare emoțională
Izbucnirile frecvente, dificultatea de a tolera frustrarea sau conflictele care escaladează rapid pot ascunde emoții și nevoi pe care adolescentului îi este greu să le exprime. În consiliere, lucrăm la recunoașterea acestor reacții și la dezvoltarea unor moduri mai eficiente de a le gestiona.
Cum decurge procesul de consiliere
La început, încercăm să înțelegem ce se întâmplă, în ce situații apar dificultățile și ce anume le menține. Uneori, ceea ce se vede la exterior — evitarea, retragerea, izbucnirile sau conflictele — este doar o parte din ceea ce trăiește adolescentul.
Pe parcursul ședințelor, lucrăm la identificarea gândurilor, emoțiilor și reacțiilor care apar în situațiile dificile și la dezvoltarea unor modalități mai eficiente de răspuns. Intervențiile sunt adaptate fiecărui adolescent și pot include tehnici cognitiv-comportamentale, strategii de reglare emoțională, mindfulness, exerciții de tolerare a disconfortului și exerciții practice între ședințe.
În funcție de dificultate, putem lucra și cu evitarea treptată a situațiilor care provoacă anxietate, cu exprimarea nevoilor și limitelor, cu gestionarea conflictelor sau cu felul în care adolescentul se raportează la propria persoană.
Scopul este ca adolescentul să înțeleagă mai bine ce i se întâmplă și să poată folosi treptat aceste strategii și în afara cabinetului, cu tot mai multă autonomie.
Rolul părinților în procesul de consiliere
În lucrul cu adolescenții, colaborarea cu părinții este importantă, dar la fel de important este ca adolescentul să aibă un spațiu în care să poată vorbi deschis și să construiască o relație de încredere cu psihologul.
În funcție de vârstă, de dificultatea pentru care este solicitat sprijinul și de contextul familial, pot exista discuții separate cu părinții pentru a înțelege mai bine situația și pentru a identifica modalități prin care schimbările pot fi susținute și acasă.
Părinții pot primi recomandări privind comunicarea, limitele, gestionarea conflictelor sau felul în care pot sprijini adolescentul fără a accentua presiunea sau evitarea.
În același timp, conținutul ședințelor individuale este tratat cu respect pentru intimitatea adolescentului, în limitele confidențialității profesionale și ale situațiilor care țin de siguranța acestuia.
