Impulsurile și dorințele aflate dincolo de conștiința noastră determină ceea ce gândim și facem în moduri la care Freud nici nu ar fi visat vreodată.  Atunci când cercetătorii în neuroștiințe încearcă să înțeleagă modul în care funcționează mintea noastră, ajung frecvent la o concluzie care poate părea surprinzătoare: oamenii iau adesea decizii fără să se gândească prea mult la ele – sau, mai precis, înainte de a se gândi la ele în mod conștient. Atunci când decidem cum să votăm, ce să cumpărăm, unde să mergem în vacanță și o multitudine de alte lucruri, gândurile inconștiente de care nici măcar nu suntem conștienți joacă de obicei un rol important. Cercetările au evidențiat recent cât de profund ne modelează mintea noastră inconștientă interacțiunile de zi cu zi.

Unul dintre cele mai cunoscute studii care ilustrează puterea inconștientului s-a axat pe procesul de a decide dacă un candidat este apt să ocupe o funcție publică. Un grup de alegători fictivi a avut la dispoziție o fracțiune de secundă pentru a inspecta fotografii portret de pe internet ale candidaților la funcția de guvernator și senator al SUA din alte state decât cele în care locuiau alegătorii. Apoi, pe baza privirii fugare a fiecărui portret, li s-a cerut să evalueze candidații. În mod remarcabil, sondajul de opinie a servit ca o aproximare exactă a alegerilor ulterioare ale alegătorilor reali din acele state. Evaluările de competență bazate doar pe simpla privire a unor fotografii cu fețele candidaților preț de câteva secunde au prezis rezultatul a două din trei alegeri reale.

De peste un secol, rolul influențelor inconștiente asupra gândurilor și acțiunilor noastre a preocupat oamenii de știință care studiază mintea umană. Părintele psihanalizei, Sigmund Freud, si-a bazat întreaga teorie pe existența și influența inconștientului irațional, loc al “urâtului” din ființa noastră, asupra conștientului, loc al gândirii raționale și al emoțiilor. Cu toate acestea, psihologii cognitivi contemporani au reformulat viziunea freudiană asupra lumii într-o dinamică psihologică mai puțin polarizată. Astăzi, cognitiviștii vin cu o abordare mai pragmatică a ceea ce definește sinele nostru inconștient.

Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel, a descris distincția modernă dintre automat și controlat. În lucrarea sa ” Thinking Fast and Slow ” (Gândire rapidă și gândire lentă), Kahneman a caracterizat procesele de gândire automată ca fiind rapide, eficiente și, de obicei, în afara sferei conștiinței, ceea ce le face lipsite de deliberare sau planificare. Ele necesită doar un stimul simplu: spre exemplu, dacă veți avea nenorocul să vă întâlniți cu o viperă într-una din drumețiile dumneavoastră, acele procese inconștiente vor prelua conducerea și vă vor face probabil să săriți pentru a vă feri instantaneu, salvându-vă astfel viața. Dacă ele nu ar exista și am acționa doar in baza minții conștiente, probabil nu am supraviețui întâlnirii cu o reptila periculoasă, deoarece am pierde timp prețios punându-ne tot soiul de întrebări de tipul ” Ce o fi asta, e o viperă sau o creangă? Ce ar trebui să fac acum? Dacă mă mușcă și mor otrăvit cine o să aiba grijă de copii? etc.

Procesele controlate sunt deci opusul. Ele necesită o angajare intenționată și relativ lentă a gândirii conștiente – pentru a oferi un alt exemplu, imaginați-vă efortul laborios pe care îl depunem atunci când încercăm să ne completăm Declarația unică la ANAF.

În contextul adicțiilor, de la consumul de substanțe interzise, jocuri de noroc sau shopping compulsiv la binge eating, înțelegerea celor două moduri în care funcționează mintea noastră ne poate mări șansele de a decupla pilotul automat care ne împinge mereu pe calea cunoscută a dependenței și a satisfacerii ” craving-urilor” care decurg din aceasta și de a adopta comportamente aliniate cu deciziile noastre raționale, dictate de conștiință.

Autor: Ioana Turcanu
Psiholog clinician și consilier scolar

Sursa: scientificamerican.com