Consiliere psihologică pentru adolescenți
Lucrez cu adolescenți și preadolescenți care se confruntă cu anxietate (de evaluare sau socială), retragere, lipsă de motivație, dificultăți de adaptare, stimă de sine scăzută sau tensiuni relaționale. Intervențiile sunt personalizate și bazate exclusiv pe metode validate științific, adaptate vârstei și contextului fiecărui adolescent. Pentru mine, intervenția nu se limitează la discuții de susținere, ci urmărește înțelegerea mecanismelor care stau la baza dificultăților și formarea unor strategii concrete de gestionare a acestora.
Scopul meu este ca adolescentul să își dezvolte competențe reale de autoreglare și să devină, treptat, capabil să își gestioneze singur provocările emoționale.

DESPRE MINE
Sunt Ioana Turcanu, psiholog, iar activitatea mea este orientată în special către adolescenți și tineri. În consiliere mă interesează nu doar reducerea dificultăților din prezent, ci și înțelegerea mecanismelor care le mențin și dezvoltarea unor strategii pe care adolescentul să le poată folosi singur, în viața de zi cu zi.
Lucrez cu metode validate științific, adaptate vârstei, personalității și contextului fiecărui adolescent.
„Intervențiile pe care le propun clienților mei au la bază modele terapeutice cu rezultate validate științific și se concentrează asupra gândirii disfuncționale și a comportamentelor dezadaptative.”
„Intervențiile pe care le propun clienților mei au la bază modele terapeutice cu rezultate validate științific și se concentrează asupra gândirii disfuncționale și a comportamentelor dezadaptative.”
„Băiatul nostru devenise foarte nervos și din cauza ieșirilor lui ajunseserăm să ne certăm foarte des. După ce a început terapia, schimbarea a fost vizibilă. Se enervează mai rar iar atunci când o face reușește să ne spună pe un ton normal ce îl deranjează, ca să nu mai ajungem la conflite de proporții. Când își dă seama că are o stare proastă, se retrage să se liniștească, ceea ce înainte nu făcea. Am observat și o îmbunătățire a relației cu colegii, ceea ce pentru noi însemnă foarte mult.”
„Ajunsesem să mă izolez tot mai mult și mă simțeam nesigură în relația cu ceilalți. Prin consiliere am învățat să îmi înțeleg emoțiile și să fac schimbări treptate. Diferența nu a fost bruscă, dar este reală.”
„La început am fost reticent, dar m-am simțit ascultat și înțeles. M-a ajutat mult faptul că doamna psiholog este o persoană deschisă și veselă. Ședințele m-au ajutat să înțeleg mai bine ce mi se întâmplă și să îmi gestionez anxietatea. Nu a fost deloc cum îmi imaginam terapia.”
CE VOM DISCUTA IN CADRUL CONSULTATIEI INITIALE GRATUITE
În această primă discuție vom clarifica pe scurt dificultatea pentru care solicitați consiliere și vom vedea dacă tipul de sprijin pe care îl ofer este potrivit pentru adolescent.
Vom clarifica, împreună:
- situația actuală și principalele dificultăți observate;
- ce v-a determinat să solicitați sprijin în acest moment;
- modul de desfășurare a consilierii, frecvența ședințelor și costurile;
- orice întrebări sau nelămuriri aveți înainte de a începe.
Consultația are rol orientativ și nu presupune începerea consilierii.

Furie, conflicte și reglare emoțională
În adolescență, furia poate apărea intens și uneori greu de controlat. Pot exista izbucniri frecvente, conflicte cu părinții sau colegii, iritabilitate, reacții disproporționate la frustrare ori tendința de a se retrage după un conflict.
În consiliere, nu urmărim doar „să dispară furia”, ci să înțelegem ce se întâmplă înainte ca aceasta să devină copleșitoare și ce nevoie, emoție sau situație se află în spatele reacției.
Lucrăm, în funcție de nevoile adolescentului, la:
- recunoașterea semnalelor care apar înaintea unei izbucniri;
- identificarea situațiilor și gândurilor care intensifică furia;
- exprimarea nemulțumirii fără agresivitate sau retragere;
- tolerarea frustrării și gestionarea impulsurilor;
- comunicarea mai eficientă în situații de conflict;
- dezvoltarea unor strategii de reglare emoțională care pot fi folosite și în afara ședințelor.
Scopul nu este ca adolescentul să nu mai simtă furie, ci să învețe să o recunoască, să o înțeleagă și să răspundă într-un mod care nu îi afectează relațiile sau starea de bine.
Copilul meu nu mai vrea să învețe. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei fraze?
Mulți părinți ajung la mine cu aceeași întrebare: „Era un copil bun la școală, iar acum spune că nu-l mai interesează nimic. Nu mai învață, nu mai deschide caietele, parcă a renunțat. Ce sa facem? Primul impuls este să credem că e vorba despre lene,[...]
Cum ne ajutăm copiii înainte de Evaluarea Națională: motivație, stres și blocajul la examen
Pentru mulți elevi de clasa a VIII-a, apropierea Evaluării Naționale aduce o combinație de emoții: presiune, teamă de a greși, uneori și o scădere a motivației. Părinții observă adesea schimbări în comportamentul copiilor: amână învățatul, se irită mai repede sau spun că „nu o sa[...]


